Ce credem?
Printre punctele care-i disting pe Adventiştii Reformişti de celelalte grupări religioase ar putea fi enumerate următoarele:
1. Aşteaptă revenirea lui Hristos în curând, ceea ce îi face să se înţeleagă ca străini şi călători pe acest pământ, în căutarea unei patrii mai bune, adică a unei patrii cereşti. (Evrei 11:16).
2. Păzesc cele zece porunci ale lui Dumnezeu, inclusiv cele dispreţuite de restul lumii creştine (ex. porunca a IV-a şi a VI-a).
3. Nu prestează serviciu militar combatant, fiindcă aceasta contravine poruncii lui Dumnezeu şi principiilor de internaţionalism şi fraternitate învăţate şi exemplificate în viaţa lui Hristos, care ne-a învăţat să nu opunem rezistenţă acelora care ne nedreptăţesc şi să ne rugăm pentru vrăjmaşii noştri, fiindcă toţi oamenii, indiferent de naţionalitate, sunt fraţi. (Manifestăm în schimb disponibilitatea de a presta orice formă de serviciu utilitar alternativ în folosul societăţii).
4. Nu efectuează nici un fel de muncă fizică sau intelectuală seculară în zilele de sâmbătă, decât atunci când nevoia o cere pentru salvarea de vieţi omeneşti sau alinarea suferinţelor unor bolnavi. Deci, adulţii nu merg la serviciu şi copiii nu merg la şcoală şi nu susţin examene în zilele de sâmbătă.
5. Nu folosesc alcool, tutun, droguri şi nici un fel de carne sau alte produse vătămătoare corpului, care trebuie să fie păstrat curat fiindcă este „templul Duhului Sfânt”.
6. Nu acceptă divorţul şi recăsătoria, conformându-se principiului biblic care susţine căsătoria ca o legătură pe care numai moartea uneia din părţi o poate desface. Abia după decesul unuia din parteneri celălalt este liber să se recăsătorească.
7. Nu fac politică şi nu se asociază mişcării ecumenice.
8. Nu acceptă moda excentrică, purtarea de bijuterii, ci promovează idealuri de modestie, decenţă, bună cuviinţă şi moralitate.
9. Nu cred în nemurirea sufletului, ci cred că moartea este un somn – aşa cum a spus Mântuitorul – şi că morţii nu ştiu nimic până la ziua învierii când vor învia şi îşi vor primi fiecare răsplata pentru faptele pe care le-au făcut cât au fost în trup. Deci nu cred că morţii merg în cer sau în iad în momentul decesului, nici în purgatoriu, ci cred că ei rămân inconştienţi până la ziua învierii. În consecinţă adventiştii reformişti nu practică cultul morţilor cu pomeni, parastase, rugăciuni pentru morţi, aprinderea de lumânări etc., ci cred că viaţa aceasta este singura şansă de a-şi dezvolta un caracter acceptat de Dumnezeu, după moarte nemaiexistând nici o şansă de a repara ceea ce s-a lăsat nefăcut în timpul vieţii.
10. Nu cred că iadul este veşnic, ci cred că el va dura doar până când toţi păcătoşii şi diavolul vor fi nimiciţi.
11. Nu se închină la icoane, chipuri cioplite şi nu-şi fac semnul crucii.
12. Promovează doar muzica cu adevărat creştină şi nu acceptă alte tendinţe în muzică, pe care le consideră o profanare la adresa lui Dumnezeu.
13. Nu practică botezul noilor născuţi, considerând că acesta este un act care necesită maturitate şi responsabilitate, motiv pentru care administrează ceremonia botezului doar persoanelor care au ajuns la vârsta când să poată înţelege semnificaţia acestuia.
14. Sfânta Cină se administrează cu pâine nedospită şi vin nefermentat, în urma ceremonialului spălării picioarelor între membri, după exemplul Domnului Isus.
15. Nu cred în mântuirea prin fapte, ci doar prin meritele Domnului Isus Hristos care a murit pentru păcatele noastre, jertfa Sa fiind singurul merit acceptabil înaintea lui Dumnezeu. De aceea îşi concentrează atenţia asupra jertfei Mântuitorului şi a neprihănirii Lui pe care o primim în dar fără nici un merit al nostru, iar faptele credinţei (printre care se numără şi păzirea poruncilor lui Dumnezeu în totalitatea lor) sunt considerate a fi doar rodul convertirii veritabile şi nicidecum preţul în schimbul căruia Dumnezeu ne-ar da mântuirea.
Mântuirea este darul nemeritat al lui Dumnezeu pe care noi putem doar să-l acceptăm şi să-I fim recunoscători pentru aceasta, alegând să-I predăm Lui viaţa noastră, ca transformaţi prin Duhul Lui să putem trăi o viaţă de adevăraţi copii ai Săi, până când Domnul Isus va reveni şi ne va lua la Sine.
Sursa: www.azsmr.ro